Climate literare

Ma gândesc, din când în când, la formarea noastra. Ca popor. Ce se întâmpla oare de nu ne încadram în nicio schema? Civilizata! De parca am fi venit de pe luna, desi suntem aici dintotdeauna! Chiar dinaintea venirii noastre! Dupa cum sustin unii. Dacii, cei mai .... dacii au facut, dacii au dres! Despre daci, observ ca unii stiu mai multe decât însusi dacii! Ce aflam din documente? Din textul de pe inscriptia de la Dionysopolis si de la Iordanes&Co, aflam ca sub Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac. Pe teritoriul dintre Carpatii Padurosi - Nistru - Muntii Balcani - Marea Neagra. Regatul lui Burebista era recunoscut la anul 49 î.H. de Pompei, consul sine collega, însarcinat sa apere Republica Romana. Dar si dictatorul Cezar, care aruncase zarurile la trecerea Rubiconului, râvnea la Dacia . Interesant, Burebista îsi termina misiunea pamânteana, fiind asasinat în acelasi an, 44 î.H., ca si Cezar!?! Statul geto-dac se va destrama în 4, apoi în 5 regate. Nucleul statal se mentine în zona muntilor Sureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus si Coryllus. Decebal aduce, la apogeu, statul centralizat dac, reajustat teritorial (Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul si sudul Moldovei). În davele sale exista o civilizatie misterioasa si în zilele noastre. Calendare astronomice de mare precizie, energii neconventionale, medicina holistica ... Toate au stârnit curiozitatea romanilor. Inclusiv zacamintele de la Rosia Montana! Începe o perioada grea pentru daci. Urmare si a faptului ca unii, treceau deseori Dunarea. Dupa una, dupa alta! În trei razboaie grele, dacii si-au demonstrat vitejia. Recunoscuta prin înaltarea columnei din buricul Romei imperiale. Se pare ca învingatorii nu au capturat tot tezaurul dac! Unii îl cauta si-n zilele noastre pe la Sarmisegetuza Regia, dar si la Sarmisegetuza Ulpia!... Mai o bratara, mai un coson … Pe scurt, Dacia este bagata (cum se repeta istoria!?!) în prima Uniune Europeana (5 milioane de km2). Functionala sute de ani (limbaoficiala, moneda unica, Pax Romana, ma rog, tot tacâmul). Conform directivelor si normelor stabilite. Detalii în vol. 67-68 din Romaika (80 de carti) scrise de Lucius Claudius Cassius Dio, Columna lui Traian (124 de scene), a carei copie, realizata în 1930, a ajuns pe maluri dâmbovitene, la Muzeul National de Istorie, în 1967! Si mii de alte carti. De specialitate sau beletristica. Decaderea morala a celor de la Roma, centrul conducator al primei uniuni, îsi spune, încet-încet, cuvântul. În ce ne priveste, începând cu anul 271, romanii joacaalba-neagra cu migratorii, pâna când ne-au lasat pe mâna gotilor si rubedeniilor lor: vizigoti, taifali, vandali, gepizi. Toti au practicat, intens, turismul de primavara-toamna. De toate felurile. Uneori si iarna. Din Banat pâna la Marea Neagra. Istoricii consemneaza trecerea si ramânerea, peste bastinasii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: gotii pâna în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârsit, gepizii flaneaza în secolul urmator, avarii în secolul al VI-lea, urmeaza slavii, vinsi ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii si alanii în secolele X - XII si tatarii în secolul al XIII-lea... Toti alogenii au lasat urmasi prin casele aborigenilor. Amintiri. Basme. Obiceiuri. Poporul se tot reinventeazadupa fiecare val. Nu cresc bine primele generatii de goto-vizi-tai-van-gep-romano-daci si apar hunii. Prin 376. Migratori de origine mongola. Nu-i confundati cu ungurii! Hanul Karaton ramâne un nume de referinta prin incursiunile repetate prin tinuturile Traciei. Avarii, verisorii lor, nu se lasa mai prejos. Îsi pun si ei amprentele genetice prin zona. Sosirea slavilor duce aproape la înlocuirea identitatii cultural-religioase, fondul lexical autohton împrumutând, pe veci, mii de cuvinte (14,17% din totalul celor cca 50.000 de cuvinte existente în DLRM). Ungurii, împinsi dintre Don si Nipru de alti migratori, gasesc teritoriul stravechii Dacii ocupat si se stabilesc, prin 896, în Panonia. Nu s-au multumit cu noile meleaguri si au fortat calea spre Apus. Numai ca Otto cel Mare i-a retrimis, în 955, definitiv în pusta cunoscuta. De atunci stim cam ce-au facut. Obiceiul de a migra dându-le, adesori, ifose imperialiste. Cumanii, antemergatorii turcilor, îi înlatura pe pecenegi, care ne-au vânturat locurile si casele ani buni. Preluam din limba lor, pe parcursul a mai multor secole, zeci de cuvinte. Luând de la noi alte obiceiuri. Cumanii, da, da, cumanii!, au intrat pe la femeile autohtonilor vreo câteva secole. Ei ramân un popor interesant. Putin cercetat, Muntenia era cunoscuta prin sec. al XIII-lea sub numele de Cumania, cu multiple toponime, negate, ca origine, de unii lexicologi, trecute la „de origine necunoscuta”. Pe aceasta linie genetica vine Nadia Comaneci!?! Pi buni! Pe la 1300 vin, din neantul asiatic, tatarii, la fel de pusi pe harta continua. Refriseaza Europa cu sângele lor navalnic si creeaza pagini de epopee în zilele marelui Stefan prin luptele care pe care. Pentru moldoveni. Cum eram aici de secole i-am linistit si pe acestia. Placându-le mult locurile, fetele si vinul, unii n-au mai plecat în veac. Cu turcii, însa, nu ne-a mers. Daca pâna atunci, migratorii ne refrisau o suta-doua de ani, „colaborarea” cu turcii a durat peste 400 de ani, la concurenta cu influentele slava, evreiasca, poloneza, tiganeasca (romii au aparut mult mai târziu), austriaca ... Mari specialisti afirma ca formarea poporului roman era încheiata la retragerea aureliana.??? Daca romanii, ne-au educat doar vreo suta si ceva de ani, si doar pe o particica a teritoriului locuit de daci, lasând urme adânci, maîntreb, ceilalti chiar nu au contribuit cu nimic? Când peste noi au stat atâtea semintii! Le-am suportat cu stoicism. Si nu un an-doi, ci, fiecare, decenii întregi. Sau secole. Doar asa se explica de ce poporul român, 28 de milioane, rezultat din acest amestec continuu de influente si gene, este atât de special. Inteligent si prost, cinstit si hot, optimist si fatalist, cinic si sensibil, harnic si lenes, credul si cârcotas ... Alte detalii în vizionarul Herodot cu Istoriile sale: „Getii (carora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci". (cartea a IV-a) "Dupaindieni, neamul tracilor este cel mai mare; daca ar avea o singura conducere si ar fi uniti în cuget, ei ar fi, dupa parerea mea, de neînfrînt". "Dar unirea lor e cu neputinta si nu-i chip sa se înfaptuiasca, de aceea sunt ei slabi". "La ei, la traci, trîndavia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trai de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viata"."La traci exista urmatoarea rînduiala: îsi vînd copiii pentru a fi dusi peste hotare". (cartea a V-a). Orice asemanarea cu realitatea e pur întâmplatoare! Ma cam îndoiesc casuntem urmasii dacilor, înfratiti cu romanii! „Noi de la Râm ne tragem!” a zis cronicarul. Ce stia bietul pe atunci? Pentru mine, formarea poporului român nu s-a încheiat. Mi-am dat seama de lucrul acesta dupa scaparea la libertatea postdecembrista. Când am luat, cu o repeziciune demna de o populatie si nu de un popor, comportamente, obiceiuri, cuvinte de pe alte meridiane si paralele. Se dovedeste, o data în plus, apetitul teribil al indigenilor spre limbile straine. Brânza, barza,varza, fiind rostite, cu mândrie patriotica, doar pe la sarbatori. Ne-am îmbogatit cu trend, cool, training, O.K. ... adaugate la hotie, misto, spaga, mita, viol ... implementate obsesiv de tembelviziuni!... Am renuntat, dupa cele trei cântari ale cocosului, la cele stramosesti. Totu-i de vânzare! Am uitat sascriem cu a, â, î, s, t. Litere ale alfabetului roman. Pardon, român! Toate bune!