Nicosia, Cipru. Duminica 1 Decembrie 2013: Dupa sav�rsirea Sfintei Liturghii, �ncep�nd cu ora 12:00, Pr. Petre Matei, preotul Comunitatii Ortodoxe Rom�ne din Nicosia, trimisul oficial al Patriarhiei Rom�ne �n Cipru, a oficiat alaturi de fratele sau, la Biserica �Sf�ntul Pavel� din Nicosia, slujba de �TEDEUM� pentru Ziua Nationala a Rom�niei.
La slujba de pomenire a eroilor rom�ni care au luptat pentru apararea tarii, credintei, libertatii, unitatii si demnitatii nationale, a participat colectivul Ambasa- dei Rom�niei la Nicosia, �n frunte cu Ambasadorul Ion Pascu, Doamna Cristina Christodoulou Todea - Presedinta Ali- antei Rom�nilor din Ci- pru si Directoarea Scolii Rom�nesti, mem- bri ai Corpului Didactic al Scolii si ai Aliantei Rom�nilor din Cipru precum si peste 200 de cre- dinciosi rom�ni care, �n- tr-un glas si o simtire, cu sufletul plin de emotie, au intonat Imnul de Stat - �Desteapta-te Rom�ne!�
La sf�rsit, Parintele a tinut o scurta predica �n care a amintit de UNITATE, caracteristica zilei noastre nationale, idealul si visul de veacuri al rom�nilor, �nfaptuit �n urma cu 95 de ani. La Multi Ani pentru Tara si pentru Neam!
Azi, c�nd apele se tulbura si mai mult �n Ardeal si Basarabia, parca stramosii, ascunsi �n inima fiecarui copac, ca �n �Calin (file din poveste)" sau �Musatin si codru" de Mihai Eminescu, asteapta sa ne ajute. Asa se face ca fiecare strop de roua spirituala adunata �n cupa timpului ne poate ajuta sa recladim lumea stramosilor nostri dintr-un trecut at�t de �ndepartat, �nc�t nu avem cuvinte pentru a-l rosti. Antropologia si geologia au creat ipoteza unor catastrofe planetare care acum saizeci de milioane de ani au dus la disparitia dinozaurilor, apoi au fost erele glaciare urmate de topirea calotelor glaciare - si astfel o succesiune de potopuri.
Ecoul acestor evenimente se regaseste �n mitologia ariana (hindusa si persana) c�t si �n cea chineza, prin ziua c�nd soarele a rasarit de la apus. Mitologia noastra consemneaza, prin imaginea lui Mos Nicolae, acele vremuri de �nceput ale lumii noastre, si fara modestie o spun, �naintea altor civilizatii pe care le consideram repere.
Astfel Nicolae este primul copil nascut la �nceputul lumii, �nceput care n-a fost al ignoratei, caci exista scrisul, el �nvat�nd repede sa citeasca si astfel a devenit un �nvatator de oameni.
Asa cum spunea J. D. Michaelis �n 1759 �Limbajul este un fel de arhiva unde descoperirile s�nt la adapost de cele mai suparatoare accidente; arhiva pe care flacarile n-ar putea s-o mistuie si care nu ar putea sa piara dec�t o data cu naruirea totala a natiunii." Astfel �n lucrarea "Sarbatori la rom�ni", publicata �n perioada 1910-1914, Tudor Pamfile, mentioneaza: �Iata ce scrie George Cosbuc sprijinin- du-se pe credintele poporului nostru: Dumnezeu... a pus strajer la miazanoapte pe S�n-Nicoara si la miazazi pe S�n-Toader, ca sa tie calea soarelui". Si comenteaza: �De buna seama ca este o greseala. Nu Sf. Neculai atine calea soarelui pe la miazanoapte ci Sf. Toader. Sf. Neculai sta la miazazi, deoarece pe la 6 decemvrie soarele rasare de catre amiaza, iar de la aceasta zi, dupa credinta poporului, soarele �ncepe sa rasara tot mai spre miazanoapte."
Eu cred ca nu este nici o greseala; �n memoria colectiva a ramas imaginea acelor vremuri dinaintea unui mare cataclism, care a schimbat pozitia axei Pam�ntului si chiar data solstitiului de iarna - caci dupa cum stim soarele de abia pe 22 decembrie �schimba" directia spre nord. De asemenea specialisti au demonstrat ca la intervale mari de timp polul magnetic nordic se schimba cu cel sudic.
Pentru a ram�ne �n acele ere a catastrofelor �n care au aparut si glaciatiile urmate de topiri devastatoare voi cita pe Ion Talos, profesor din 1986 la Universitatea din K�ln: "Prin unele din �nsusirile lui (Sf. Nicolae), el continua activitatea lui Poseidon, a lui Neptun si Hermes... Domeniul lui cel mai important este apa. El a pus capat potopului".
Din toate acestea se poate �ntelege vechimea sa si rolul jucat �n istoria �naintasilor de la �nceputul lumii p�na azi. Alaturi de Mos Nicolae �n data de 6 dec. se sarbatoreste arhiepiscopul cetatii Mira, Sf�ntul Ierarh Nicolae, care a trait �n sec. IV dHr. �n 1574 un calugar din Spania descifra pe Columna lui Traian imaginea palatului lui Decebal strajuit de trei tineri Lar(i)s. Explicatia calugarului era ca acestia sunt zeii protectori ai casei la daci; pentru a �ntari aceasta informatie amintesc ca �n dictionarul Larousse, referindu-se la civilizatia romana, Jean-Claude Fredouille precizeaza ca Laris au o etimologie necunoscuta si �n timp au devenit spirite protectoare ale cetatii, casei si familiei. Mos Nicolae este protectorul copiilor, carora le aduce daruri (inclusiv spirituale), fiind el �nsusi primul copil din lume - foarte silitor si inteligent.
Mos Niculae este protectorul familiei, ajut�nd fetele sa se marite. A cinsti imaginea Mosului �nseamna a ne cinsti neamul si trecutul, chiar daca anumite lucruri par de ne�nteles sau de basm. Ele sunt �nca vii, asa cum vie este si limba noastra - at�t c�t natia noastra va exista si va pastra traditia din mosi stramosi.
Dragostea de tara e mai mai aprinsa �n pieptul celor care ne ducem traiul pe pam�ntul �nstrainarii. Ziua noastra nationala, 1 Decembrie, altfel o traim c�nd suntem departe tara. In aceasta zi ne amintim mai ales de cele bune, de �mplinirile adunate �n cununi de frumuseti, caci, harul Domnului, avem destule si de tot felul. Asa se cuvine, fiindca e zi de mare sarbatoare. Ne�mplinirile sau faptele rau-facatorilor le lasam departe, sa nu se apropie de noi �n aceasta sf�nta zi.
Plina de sfintenie, de curatenie ca dupa ungerea cu mir, a fost �nt�lnirea rom�nilor la Toronto pentru a sarbatori aceasta zi. Celebrarea zilei nationale a Rom�niei la Toronto organizata de Doamna Consul General Antonella Marinescu si Domnul Marin Marinescu, a avut loc �n spatioasa sala a Centrului Cultural Japonez din Canada, caci spre regretul nostru profund, noi, rom�nii, nu avem �n stap�nire un asemenea centru, oric�t am insistat bat�nd la usi �nchise. Si pentru ca nu se gasesc fonduri si noi traim mai mult �mprastiati, c�nd avem prilejul unor �nt�lniri, fratietatea �si aude glasul mai puternic. Ne-am bucurat din toata inima la aceasta �nt�lnire organizata fara cusur. Am trait momente frumoase, asa cum era de asteptat la o astfel de ceremonie: imnul national al Rom�niei, dar si al Canadei, fiindca asa se cuvine, cuv�ntari pline bine cumpanite, c�ntece si dansuri populare rom�nesti �n frumoasele noastre costume... Am �nchinat un pahar de vin pentru prosperitatea tarii si am apreciat gustoasele noastre bucate rom�nesti. Pe l�nga mesele cu bucate, se afla si o masa cu ziarele �n limba rom�na, oglinda vietii rom�nilor canadieni, caci nu putea lipsi de la o astfel de zi insemnata, nici hrana sufletului oferita de publicatii. In grupuri care se organizau si se reorganizau ca �ntr-o tesatura vie, oameni frumosi, romanii nostri, chiar daca se aflau �n baston, z�mbeau cu lumina pe fata si cu speranta de mai bine pentru zilele care vor veni, schimb�nd pareri, fac�nd cu bucurie cunostinte noi, schimb�nd adrese de email, numere de telefoane, spun�nd c�te o gluma, veselindu-se de Bula si el strecurat printre bancurile actuale, amintindu-ne de vremea c�nd forma deliciul nostru deosebit. Atmosfera �ncarcata de buna dispozitie ce-ti transmitea revigorarea cu aer bun romanesc te ducea cu g�ndul la tar�mul din care fiecare fiinta s-a �naltat, a sorbit aerul si apa pe care acum le poarta �n cutele ad�nci ale inimii. Cred ca fiecare a zis, fie cu glas tare, fie numai cu glasul inimii: Sa ne traiesti, scumpa Rom�nie, te iubim, te pretuim, oric�te rani �ti este dat sa porti si �ti uram sa �nfloresti �n anii care vin si sa ajungi la locul de glorie asa cum ai fost, o Rom�nie cu o anume culoare si o individualitate remarcabila �ntre celelate tari ale lumii!
�n contextul emulatiei generale de anul acesta, si elevii scolii din localitatea Valea Voievozilor, de l�nga T�rgoviste, au sarbatorit cel mai important moment socio-istoric si cultural al anului: 1 Decembrie - Ziua Nationala a Rom�niei. Desfasurarea evenimentului, derulat �ntr-o atmosfera de reala sarbatoare pentru toti cei prezenti a fost organizat si moderat de catre tinerele �nvatatoare Mares Roxana, Chivu Marinela, Toma Olivia, Tauciuc Elena si Voiculescu Ionela.
Sub �ndrumarea acestora, elevii au sustinut un vibrant program artistic, care a inclus, printre altele, intonarea unor cunoscute si �naltatoare c�ntece (Treceti batalioane rom�ne Carpatii, Pui de lei, Noi suntem Rom�ni), au recitat poezii si au interpretat scenete artistice tematice, bucur�ndu-se de aprecierea publicului prezent.
�n �ncheierea evenimentului, domnul maior V�lvoi Aurel, de la UM 02492 Teis, a prezentat lucrarea �Rolul si misiunile Armatei Rom�ne �n Afganistan� si a recitat, spre �nc�ntarea ascultatorilor, poemul �Eroul�, de Nicolae Vulvanici.
Punctul final al aniversarii l-a constituit intonarea imnului national �Desteapta-te, rom�ne!�, ocazie cu care elevii artisti au primit �nsemne cu tricolorul tarii.
�La Multi Ani, Rom�nia!�
�La Multi Ani, Scoala Valea Voievozilor!�
